Istoria tractorului de artilerie T1

“Competitorul” vanatorului de tancuri Maresal, atat din punct de vedere al resurselor industriale cat si, partial, al rolului (asigurarea mobilitatii tunului a.t. de 75mm Resita), este un proiect mai putin cunoscut: tractorul de artilerie T1.

Cea mai completa istorie de pana acum a tractorului T1 este lucrarea “Construirea prototipurilor de tractoare agricole si militare romanesti in anii celui De-al Doilea Razboi Mondial” de Dr. Viorel Gheorghe, aparuta in revista “Document”, buletinul arhivelor militare romane nr. 1/2024:

T1

Ce ar mai fi poate de adaugat, e mai mult context despre denumirile tractoarelor sovietice, neclaritatile venind inclusiv din folosirea unor denumiri folosite probabil de sursele romanesti la data respectiva, de exemplu „HTZNATY”.

STZ-3, varianta agricola a tractoarelor sovietice pe care romanii le-au folosit ca inspiratie, isi au originea intr-un proiect comun al fabricii de tractoare din Stalingrad (Stalingradskiy Traktorniy Zavod – STZ) cu institutul de cercetare al tractoarelor (Nauchnyj avtotraktornyj institut – NATI). Pentru ca n-au gasit alta rima, i-au zis STZ-NATI-1TA. Tractorul a fost produs si de uzina de tractoare din Harkov (Kharkivskyi Traktornyi Zavod – KhTZ sau, cateodata, HTZ) asa ca i-au zis SKhTZ-NATI-1TA sau SHTZ-NATI-1TA. Doar ca sa-i bage in ceata si mai mult pe burghezi, de data asta “S”-ul nu mai vine de la “Stalingrad” ci de la “Selskokhozyaystvenny“- adica “agricultura”. Da… exact. “Frumoasa ca limba rusa“, asa se zicea pe timpuri. Cele doua modele erau mecanic identice, diferenta fiind facuta de detaliile de constructie a cabinei.
Odata cu ocuparea Harkovului si distrugerea fabricii de la Stalingrad, productia s-a mutat la fabrica de tractoare Altai (Altaiskii Traktornyi Zavod – ATZ) unde a fost cunoscut din nou sub doua denumiri usor diferite: ASKhTZ-NATI-1TA (deja nu mai are nici o logica) sau ATZ-NATI-1TA.
In orice caz, pana si rusii au considerat denumirile de fabrica cam prea extreme asa ca le-au zis simplu: STZ-3. Logic, nu?

Continuare…

Asteptand drona romaneasca

„Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. MCID, INCAS și MEAT vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluțiilor tehnologice în economia reală.”

Sursa: mcid.gov.ro

Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluții complete pentru „Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) și scop dual de utilizare”. Această soluție va include cel puțin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) și toate mijloacele de sol necesare pentru controlul și asigurarea tehnică și informatică a zborurilor.

Al doilea domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluții pentru „Conversia muniției clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă și rotativă, precum și toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare și control al traiectoriei).

Al treilea domeniu se referă la dezvoltarea unei soluții complete pentru „Capabilitate maritimă multi-rol și multi-vehicul fără pilot uman la bord”, incluzând toate componentele necesare pentru operarea acestor sisteme (lansare și control).

Pentru activitățile de cercetare și dezvoltare necesare, corespunzătoare unui nivel de maturitate tehnologică TRL 4-8, MCID va aloca fonduri prin intermediul instrumentelor din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) 2021-2027.

Sursa: mcid.gov.ro

Great news“, cum ar zice James May.

Malitiosii ar remarca lipsa MApN din ecuatie dar noi sa fim sanatosi….

Deci vor cerceta UAV-uri MALE, drone kamikaze si UAV-uri navale. Despre astea din urma, interesant de remarcat ceva ce are probabil o legatura:

Continuare…

Guest Post: Arme, munitii si CNC-uri

By Caudillo:

In 6 septembrie 2024 US DOD a publicat niste date foarte interesante despre productia de armament si munitii americane si despre ajutorul militar dat Ucrainei .

Ce gasim in acest Fact sheet :

  • The United States has invested $5.3 billion to expand domestic production capacity of the following munitions or subcomponents (NOTE: entries reflect increases from 2022 to current production rates):
    • 155mm Projectiles: 14,400 per month to 40,000 per month (178% increase)
    • 155mm Propelling Charge: 14,494 per month to 18,000 per month (24% increase)
    • GMLRS: 833 per month to 1,167 per month (40% increase)
    • Javelin: 175 per month to 200 per month (14% increase)
    • AIM-9X: 116 per month to 137 per month (18% increase)
    • PAC-3 MSE: 21 per month to 42 per month (100% increase)
    • HIMARS: 5 per month to 8 per month (60% increase)
    • M777 Tubes: 11 per month to 18 per month (64% increase)
Sursa: defense.gov

Mai gasim si niste referiri la Romania :

  • Sites in Germany, Spain, Hungary, South Africa, and Australia plan to increase production up to 700,000 artillery shells and up to 10,000 tons of gunpowder per year by 2025; this includes a new gunpowder factory in Romania as part of a project developed with the European Commission and a new artillery ammunition facility in Germany.
  • Germany, the Netherlands, Romania, and Spain will co-produce up to 1,000 Patriot GEM-T missiles in Germany.
Sursa: defense.gov
Continuare…

Doar la primul tur?

EU Cyber Rapid Response Team (CRRT) concludes deployment in support of the Republic of Moldova’s cybersecurity

On 20th October 2024, the multinational EU Member States’ Cyber Rapid Respone Team (CRRT) has finished its second mission in support of Moldova (and third since 2022) during the first round of presidential election and the referendum on anchoring EU accession in the constitution. The deployment follows a Request for Support from the Moldovan Information Technology and Cyber Security Service (STISC).

This was the largest CRRT mission to Moldova so far, conducted with two different teams covering a distinct range of tasks.

CRRT experts from 8 participating Member States (Belgium, the Netherlands, Croatia, Romania, Poland, Austria, Latvia and Lithuania) were deployed to Chisinau.

After familiarising with the IT infrastructure, the teams, together with Moldovan counterparts, conducted vulnerability assessments (including hardware assessments and penetration testing) of different governmental services, and monitored the cyber security situation during the electoral process.

This support demonstrates the EU’s unwavering commitment to strengthen Moldova’s resilience, in particular on its path towards the European Union. It also reflects our collective effort under the Permanent Structured Cooperation in defence, PESCO, to build a more secure and resilient Europe, ensuring no country stands alone in the face of cyber threats.

The EU Cyber Rapid Response Teams remain committed to building up cyber resilience of partners and is open for a close cooperation in carrying out preventive measures as well as helping to respond to possible cyber incidents.

Sursa: crrts.eu

Cercetarea pentru cercetatori

O privire rapida peste lista proiectelor de cercetare propuse de Romarm pentru anul 20:24 si cateva idei:

  • Lovitura calibru 30X173 mm cu proiectil perforant incendiar – coordonator UPS Dragomiresti SA
  • Sistem de neutralizare sub apã a munitiilor nefunctionate si a dispozitivelor explozive improvizate – coordonator UPS Dragomiresti SA
  • Lovitura 20 x 102 mm HEI (High explosive incendiar ) si /sau HEIT (high explosive incendiar tracer) pentru aeronave F16 si elicoptere IAR 330 PUMA-SOCAT – coordonator UPS Dragomiresti SA
  • Lovitura 35x 228 mm HEIT Ghepard si Viforul -coordonator UPS Dragomiresti SA
  • Bomba exploziva 250 kg tip low drag F16-IAR 99 – coordonator UPS Dragomiresti SA
  • Lovitura PG-7 tandem îmbunâtâtità cu bataie marita/crescuta – coordonator UM Mija SA
  • Grenada fumigena multifunctionalà – coordonator UM Mija SA
  • Sistem autodirijatde drone kamikaze pentru distrugerea fintelor statice si mobile cu lansare automatã a echipamentelor explozive dispuse la bordul UA V -urilor (drona cu 4 grenade F1) coordonator UM Mija SA
  • Munitie 30 x 165 mm API-T pentru instalatii artileristice navale (cu implementare la S UM Plopeni SA) – coordonator CN ROMARM SA
  • Vector aerian inteligent cu incarcatura termobarica activa dezvoltatà din lovitura 40 mm (AG-7) si 73 mm (AG-9) (cu implementare la S UM Mija SA) – coordonator CN ROMARM SA
  • Platforma multimodalã si multifunctionalã de roboti colaborativi pentru interventie la dezastre din mediul civil/ militar (implementare la Uzina Automecanica Moreni) coordonator CN ROMARM SA
  1. Vestea buna e ca in sfarsit exista interes pentru cercetarea dronelor si munitiilor aferente si la nivelul Romarm, nu doar al filialelor sale.
  2. Vestea proasta e ca majoritatea proiectelor de pe lista au ca obiect tehnologii putin avansate (munitie de calibru mediu, bombe, grenade, etc). Este un indiciu ca dezvoltarea tehnologica a Romarm, daca va veni, nu va veni pe filiera interna ci prin colaborare cu parteneri externi.
  3. Cel mai important: lista de mai sus este doar a unor propuneri, care urmeaza sa fie finantate (sau nu) de UEFISCDI prin PNCDI-IV/2023, Programul P 5.7 – Parteneriat pentru inovare, Subprogramul 5.7.1. “Parteneriate pentru competitivitate”, Proiect de Transfer la Operatorul Economic.
Continuare…

Doua gloante de argint

Sursa: NATO

Vestile de pe frontul din Donetsk nu sint grozave, conflictul evoluand spre un razboi de uzura in care Rusia are un avantaj clar. Ucrainienii asteapta fie epuizarea fortelor ruse si eventuala ocazie a unui contra-atac, fie “rasputita” si refacerea liniilor de aparare.

Problema e ca anul viitor situatia nu se poate schimba in mod substantial, decat poate in mai rau pentru ucrainieni: capacitatea lor de bombardament strategic, singura sansa reala de a infrange Rusia, este puternic limitata de furnizorii occidentali iar de cealalta parte, rusii par sa incerce sa atraga rezerve inclusiv din Coreea de Nord.
Daca la asta se adauga si posibilitatea ca occidentalii sa faca presiuni pentru incheierea rapida a razboiului, mai ales in cazul din ce in ce mai probabil in care fostul POTUS va deveni si viitorul POTUS, e clar ca ucrainienii au nevoie de o schimbare de plan.
Planul lor pentru pace a fost deja prezentat insa nu a starnit un entuziasm masiv: toata lumea intelege ca, in lipsa unor monede de schimb, posibilitatea ca Ucraina sa recupereze ceva pe calea tratativelor este redusa iar garantarea securitatii Ucrainei pe viitor e imposibila atat timp cat statalitatea sa e intolerabila pentru rusi.
E nevoie deci de niste atuuri.

Primul glont pe teava: NATO or else

President Volodymyr Zelensky said on Oct. 17 that he told Republican presidential nominee Donald Trump in their meeting in September that Ukraine needs to be part of NATO, or it would pursue nuclear capabilities to protect itself.
Zelensky was speaking from Brussels, where he presented his victory plan to EU leaders.
“Either Ukraine will have nuclear weapons, which will serve as protection, or it must be part of some kind of alliance. Apart from NATO, we do not know of such an effective alliance,” Zelensky said that he had told Trump.
“I believe Trump heard me and said that it was a fair argument,” he added.

Sursa: kyivindependent.com
Continuare…

Guest Post: Avionul de dragaj magnetic

By Caudillo:

In numarul 8/1986 al Revistei Stiinta si Tehnica apare un articol semnat de Niculae Koslinski referitor la o realizare tehnica romaneasca din timpul razboiului. Am transcris textul articolului si am alaturat si figurile din articol:

Mina marinâ magnetică a constituit una din cele mai insidioase arme ale celui de-al doilea război mondial. Ca „mină de influenţă”, după paraşutare sau lansare, râmînea pe fundul apei unde exploda sub influenţa cîmpului magnetic al unei nave metalice ce ar fi trecut deasupra ei. Orice impuls magnetic exterior nu închidea însă decît unul din cele 8 , 16.,24 sau chiar 32 de contacte ale circuitului de aprindere din mină; astfel, o zonă efectiv minată putea fi considerată multă vreme — pînă la prima explozie — drept zonă sigură pentru navigaţie.                                                  

O astfel de mină a scufundat, la 28 august 1942. în gura braţului Chilia, remorcherul „Smîrdan”, ce ieşea în mare pentru un balizai hidrografic; mina fusese paraşutata însă cu peste un an înainte. „Antidotul” iniţial a fost „draga magnetică”, un cablu circular remorcat, ţinut de flotoare aproape de suprafaţa apel, şi ale cărui capete porneau şi se întorceau la pupa navei remorcher (fig. 1). La bordul acesteia, un generator electric introducea curent în cablu, creîndu-se cîmpul magnetic respectiv prin impulsuri periodice. „Bătaia” dragei nu depaşea însă 25—30 m. Rezulta de aici necesitatea mai multor treceri — pînă la 32 — cu cablul remorcat peste o aceeaşi porţiune de mare sau de fluviu. Aceasta presupunea însă existenţa unei nave remorcher „demagnetizată”, adică o navă al cărei cîmp magnetic să fie anulat pe verticală printr-o „centură de cabluri antimagnetică”, montată chiar pe carenă. în acest fel a fost adaptat, în mai 1944, un remorcher maritim („Basarabia”) de către Şantierul Naval Mobil al Marinei, aflat la Brăila.(1*)                                                                                                                         

Continuare…

Fabricatie, integrare, asamblare – episodul 2

In episodul trecut, am vazut cum interesul esențial de securitate pentru statul român are geometrie variabila, fiind pliabil dupa interesele micilor daunatori de la butoane.

Acum ca avem si un castigator in competitia ATBTU, cugetam la partea tehnica.

Incepem cu inceputul, adica cu HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle), vehicul care influenteaza major programul ATBTU prin nepotii si verisorii mai indepartati ai sai.

Aparut la la inceputul anilor ’80, HMMWV avea in primele versiuni o masa proprie de 2.400kg si o incarcatura utila de 1.100kg. Vehiculul era construit intr-o formula cu sasiu separat, cu cadru tip scara, pe care era montata o caroserie de aluminiu.

Sursa: AM General

HMMWV avea deci o incarcatura utila respectabila (raportata la masa proprie), capacitati tot-teren bune insa fara nici o protectie balistica. Producatorul, AM General, a venit la mijlocul anilor ’90 cu o varianta imbunatatita de sasiu, numita ECV (Expanded Capacity Vehicle), care a devenit baza pentru contructia urmatoarei generatii de vehicule HMMWV, capabile de a integra pachete de protectie balistica si culminand cu varinata M1165 UAH (Up-Armored HMMWV), care se gaseste si in dotarea Armatei Romane.

Continuare…

Romarm vs Patromil

Pe canalul de YouTube al celor de la DefenseRomania e un interviu recent cu Viorel Manole, director executiv al asociatiei Patromil.

Am retinut doua momente involuntar umoristice:

Min 7:13:

“Bineinteles ca incepem cu dronele. Noi, stiti ca vorbeste toata lumea, inclusiv decidentii, de drona romaneasca dar din punctul meu de vedere nu se discuta in cele mai bune cercuri pentru ca drona romaneasca trebuie sa se faca intr-o companie cu referinte si cu experienta in drone, nu cu referinte si experienta in bombe de daramat dronele (…) deci dronele ar fi o prima prioritate si deja discutam acuma de o fabrica de drone pe care sa o facem la… Tecuci in care sa folosim si niste fonduri europene si de asemenea si fonduri private romanesti si ucrainiene, respectivele drone fiind cu utilizare in agricultura, in border security si bineinteles, militare.”

Deci asocierea dintre Carfil si Periscope Aviation (un producator de drone) nu e buna deoarece Carfil nu are referinte si experienta in productia de drone. Asa o fi. Mult mai buna ar fi optiunea fabricatiei la “celebrii” producatori de drone de la… Tecuci(!?!?!).

Vezi bine, daca la Carfil nu pot fi amestecate fondurile europene cu cele private, asa le trebuie. Sau n-or avea “spatele” pe care il au cei de la… Tecuci. Adevarul e ca avem o istorie a succeselor de genul asta, exemplele fabricii Beretta de la Simian sau IVECO de la Petresti fiind elocvente.

Continuare…

Guest Post: FW-190 in Romania

By Caudillo:

Istoria FW-190 in aviatia romana incepe dupa 23 august 1944. In proclamatia regelui Mihai din 23 august 1944 se afirma :

 “ România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.  “

AIUREA!

Era o minciuna, Conventia de armistitiu s-a incheiat la Moscova in 12 septembrie 1944.           La punctul 7 al conventiei scria :

7. Guvernul și Înaltul Comandament Român se obligă să remită ca trofee în mâinile Înaltului Comandament Aliat (Sovietic) orice material de război al Germaniei și al sateliților ei, aflat pe teritoriul român, inclusiv vasele flotei germane și ale sateliților ei, aflate în apele românești.

Asta se traducea prin faptul ca Armata Romana trebuia sa predea Armatei Rosii armamentul capturat de la germani/unguri atat inaintea semnarii armistitiului cat si dupa armistitiu.

Aici se incadrau si avioanele FW-190 capturate. Avem niste surse care detaliaza acest proces.

Continuare…